Pentru noi, elevi și profesori francofoni, primăvara începe…toamna

Delegaţia elevilor laureaţi ai Concursului literar în limba franceză „Primăvara Scrisului” s-a bucurat de o primire deosebită la Valence (Franţa), în perioada 1-6 mai 2017, când am încheiat cu succes a 17-a ediție a concursului. Deplasarea elevilor laureaţi la Valence a avut mai multe obiective:

 

  • Participarea la festivitatea de premiere

 În prezenţa unui public numeros format din oficiali din partea Primăriei orașului Valence, ai Comitetului Drôme-Ardèche, conducerea liceelor partenere(Lycée Polivalent Algoud-Laffemas, Lycée Emile Loubet, Lycée Camile Vernet), membrii Asociaţiei Trait d’Union Valence-Satu Mare, profesori, elevi, au fost înmânate premiile concursului constând în diplome şi cărţi precum şi o broşură cu lucrările premiate.

 

  • Vizitarea unor instituţii de învăţământ

Elevilor le-au fost prezentate liceele Jules Algoud şi Laffemas. Elevii au aflat că la nivel de licee funcţionează clase post-liceale(B.T.S.) cu profil de contabilitate de gestiune, absolvenţii cărora fie intră pe piaţa muncii, fie îşi continuă studiile în învăţământul superior.

La liceul Jules Algoud, liceul tehnologic, au remarcat că elevii lucrează pe simulatoare şi cu aparatură de înaltă precizie, aceștia fiind viitorii muncitori cu calificare superioară. Astfel, am avut ocazia să vedem proiecte cum ar fi un robot-păianjen sau ceasul digital, dar și instalații și aparaturi ce urmează să fie implementate și folosite în viața de zi cu zi, acolo unde oamenii nu au acces la noile tehnologii: un aparat de purificare a apei pe vapor, o platfomră de încălzire solară etc.

 

  • Întâlnirea cu elevii francezi

La liceul Laffemas, elevii români s-au întâlnit cu elevii francezi și au asistat la ore susținute de prof. Olivier Brus, unul dintre profesorii responsabili cu organizarea sejurului nostru la Valence. Elevii au avut ocazia să urmărească prezentările unor proiecte de final de liceu, constând în crearea unui web site de la zero. Am fost impresionați de calitatea prezentărilor, dar și de faptul că fiecare proiect urma să-și găsească utilitatea în viața reală, adică aceste site-uri sunt deja folosite de firme sau societăți active pe piață.

 

  • Cunoaşterea preocupărilor ecologice

Protejarea planetei, reducerea poluării, folosirea surselor alternative de energie, sunt in centrul atenţiei francezilor și observăm acest lucru la tot pasul. Casa fostului profesor de fizică, Jacques Vaillant, este un exemplu în acest sens, iar ecologistul vine cu argumente, demonstraţii şi calcule să tragă un semnal de alarmă: „Planeta este în pericol”.

Și ca să fie și mai convingător ne-a prezentat un câmp de sute de panouri solare care asigură încălzirea a 5.000 de case din zonă, o lecție de ecologie demnă de urmat. Un alt experiment, pentru noi, dar o practică de fiecare zi pentru familia Vaillant, a fost aducerea la punctul de fierbere a unei oale cu apă doar cu ajutorul razelor solare captate de o uriașă parabolică-oglindă.

 

  • Vizitarea unor obiective turistice

Munți, dealuri, văi, cei din Drôme-Ardèche au de toate ! O mulțime de locuri minunate de văzut și de vizitat : Le Palais Idéal – produsul imaginației unui poștaș care a început să-l construiască în 1879, inspirat de o revistă primită gratuit de la oficiul poștal, despre locuri îndepărtate ; Muzeul din Valence – o combinație uimitoare între vechi și nou ; la Maison des Têtes (Casa Capetelor) – fațada și curtea interioară a unei case vechi, ornată cu fețe sculptate ; Musée de la Chaussure (Muzeul Pantofului) – unde se poate ușor urmări istoria pantofului de la origini până în ziua de azi, expoziția fiind în clădirea unei vechi mănăstiri ; Caverne du Pont-d'Arc – un proiect unic în lume datorită modului de abordare și prezentare, dar și datorită dimensiunii uriașe (3.500 m2 la sol, 8,180 m2 suprafață geologică studiată, datând de acum peste 36.000 de ani), făcând din acest loc cea mai mare replică a unei grote din lume.

 

  • Întâlnirea cu frații Lumière la Valence

Ultima seară a fost dedicată cinematografului mut, în special creațiilor fraților Lumière, inventatorii fotografiei color și a cinematografiei, aceștia fiind foarte aproape de sufletul locuitorilor din Valence dat fiind că s-au născut și au trăit la Lyon, foarte aproape de Valence. Au fost vizionate zeci de filme de scurt-metraj, realizate pe teme cotidiene, ce ilustrează în mod fascinant societatea începutului de secol XX. Ni s-a demonstrat că francezii au cultură cinematografică și au rămas cinefili convinși.

 

Nu am făcut decât să spicuim din bogatul program rezervat delegației elevilor și profesorilor români care s-au întors îmbogățiți din această aventură intelectuală și umană. Acum suntem pregătiți să o luăm de la capăt în cea de-a 18-a ediție a concursului nostru, ediție pe care o demarăm în curând, cu forțe noi, cu idei inedite și cu gândul la prietenii noștri francezi, pe care îi așteptăm la noi în martie 2018.

À la prochaine!...
Profesor coordonator,
Ramona Vagner

 

IMPRESII DIN CĂLĂTORIE...

 

Experiența din acest an a concursului „Primăvara Scrisului“, pot spune fără ezitare, este una de neuitat. Am avut parte de un drum plin de peripeții alături de oameni deosebiți alături de care am descoperit și redescoperit lumea. Am început să ne cunoaștem la o partidă de karaoke, o mică pregătire pentru festivitatea de premiere, apoi ne-am oprit în Viena unde am aflat câte puțin despre istoria acestui oraș. A doua oprire a fost la Salzburg, orașul marelui compozitor Mozart, unde am reușit să vizităm atât catedrala, cât și Piața Mozart și casa unde s-a născut marele compozitor, având parte de o vreme extrem de bună. Ne-am continuat drumul, ajungând luni seara în Valence unde ne-au așteptat cu nerăbdare gazdele.

Timp de cinci zile, gazdele au reușit să ne facă să ne simțim niște francezi autentici, cinci zile în care am vizitat fel de fel de locuri precum primăria, liceele și muzeul din Valence, un sătuc apropiat, o reconstrucție a unei grote preistorice, Muzeul pantofilor și Palatul Ideal, un palat din pietre și nisip construit de un simpatic poștaș francez timp de 33 de ani, având o arhitectură impresionantă. Și desigur, fiind cu adevărat integrați în societatea franceză a orașului, am avut parte de o seară de socializare la sfârșitul zilei de vineri.

Ziua de sâmbătă a fost însă una dintre cele mai grele, fiind nevoiți să ne despărțim de cei care pentru cinci zile ne-au fost părinți sau frați, cei care ne-au „adoptat” și ... am pornit înapoi spre casă. Ne-am oprit la întoarcere în minunata Italie, chiar la Milano, apoi la Brescia și la Verona, unde am intrat în lumea basmului și ne-am îndrăgostit de frumoasa Julieta. O ultimă oprire obligatorie, pe teritoriul Italiei, a fost la un restaurant, ca să mâncăm o veritabilă pizza italiană, urmând să ne reluăm apoi drumul spre casă, pe care deja toți eram deja nerăbdători să o revedem.

Am ajuns acasă dimineața devreme, Mi-am regăsit casa la fel de călduroasă și primitoare ca întotdeauna, dar am realizat că oriunde am fi, cel mai important lucru este cu cine ești. Gazdele, profesorii coordonatori și cei de la Asociația Trait d’Union Valence-Satu Mare au fost, sunt niște oameni uimitori care s-au străduit să ne facă sejurul cât mai frumos, au fost într-adevăr doritori să ne descopere cultura și să se lege prietenii cu noi, nu ne-au lăsat niciodată impresia că vor doar să se mîndrească cu ceea ce au, ci mereu au vrut să ne arate valorile lor, iar apoi să le povestim și noi despre valorile noastre. Anul viitor urmează să să îi primim noi la Satu Mare.

Ioana Crișan
Ioana Crișan

 

Ce a însemnat pentru mine această excursie? Ei bine, pot să afirm ca a fost o experiență unică, trăită de mine si pe care o voi păstra în suflet pentru un timp îndelungat. Am legat prietenii sincere, am cunoscut oameni frumoși și speciali, am reușit să mă cunosc mai bine și pe mine, am dobândit multe cunoștințe despre diferite locuri, însă mai ales despre oamenii ce animă acele zone. Alături de doamnele profesoare am trait momente superbe, pline de fericire și voie bună, și tot împreună am reușit să le depășim pe cele mai puțin plăcute, cele neprevăzute.

Sunt recunoscătoare că am avut șansa să fac parte din această delegație. Nu exista loc de dubii sau îndoieli, această experiență este unică și trebuie trăită din plin!

Sabou Bianca
Sabou Bianca
clasa a XI-a, Colegiul Național „Doamna Stanca”

 

 

Mă consider norocos că am putut fi unul dintre cei 13 delegați care s-au aventurat spre Franța. Voyage-ul nostru a început sambăta, la ora 1:30 dimineata, când cu toții copleșiți de emoții și bineînțeles... de somn, ne-am luat la revedere de la ai noștri si ne-am urcat în autobus. Pe drum, în mare parte am dormit, extenuați fiind, dar cu toate acestea nu ne-am dat înapoi de la a încerca să ne cunoaștem unii pe alții.

Prima oprire a fost în Viena, un oraș-capitală care merită văzut! Norocul nostru a fost ca am prins vreme bună și am putut vizita ce era de vizitat. Am avut totodată și doi ghizi foarte amabili: pe doamna Stela și pe doamna Nicoleta! Am înnoptat în Salzburg, oras pe care l-am vizitat de asemenea. Dupa ce ne-am încărcat bateriile, am pornit din nou la drum, luni, dis-de-dimineață.

În final am ajuns la Valence, unde ne-au întâmpinat gazdele, si ele pline de emoții. Îmi amintesc încă expresia tuturor când și-au văzut gazdele...o amintire care mi-a ramas întipărită în memorie.

Pe parcursul săptămânii am fost să vizităm Muzeul de Pantofi, Caverne du Pont-d'Arc, Liceul Polivalent Algoud-Laffemas; am vizitat de asemenea casa unui un domn, fost profesor de fizică la liceul respectiv, care s-a pensionat și trăiește cu energie solară și eoliană, respectiv, gătește cu ajutorul energiei solare, tot la soare își face cafea (care a propos e foarte bună!), produce curent cu ajutorul panourilor fotovoltaice, energia eoliană fiind energie suplimentară cand soarele nu este puternic.

Oamenii care ne-au primit și pe care acum, eu cel puțin, pot să-i numesc prieteni, au fost foarte amabili cu noi, ne-au arătat orasul, centrul, cinema-ul etc. În momentul plecării, emoțiile ne-au copleșit din nou, una dintre fetele românce a plâns chiar și ne-a sensibilizat pe toți. Cu siguranță nu vom uita această experiență prea curând, și abia aștept să fiu eu gază, anul viitor!

Alex Kristea
Alex Kristea
clasa a XI-a, Colegiul Național „Ioan Slavici”